Articulatia piciorului

Articulația talocalcaneonaviculară

articulatia piciorului

Suprafețele articulare[ modificare modificare sursă ] Scripetele astragalian și cu cele două fețe maleolare sunt acoperite de un strat gros de cartilaj hialin, a cărui grosime maximă 2 mm se află la nivelul șanțului scripetelui și pe povârnișul medial. Fiecare din cele două suprafețe articulare descrise mai sus pot fi considerate ca reprezentând un segment de circumferință.

Dar ele sunt inegale: suprafața gambieră reprezintă a patra sau a cincea parte dintr-o circumferință; suprafața talară reprezintă a treia parte dintr-o circumferință.

Ce este coxartroza si cum se face protezarea soldului - explicatii pe intelesul tuturor

În consecință scoaba tibiofibulară este mai redusă sagital decât scripetele talusului și, prin urmare, totdeauna va rămâne o parte a acestui scripete în afara contactului cu tibia.

Cele două segmente de circumferință nu sunt reprezentate de câte un arc de cerc regulat, ci se formează fiecare prin reunirea mai multor arcuri de cerc cu raze diferite.

Dureri ale gleznei şi piciorului

Aceasta are importanță în elucidarea mișcărilor acestei articulații. Suprafața trohleară a talusului este mai lungă antero-posterior, decât suprafața tibiofibulară, permițând astfel mișcări ample de flexie dorsală și plantară a piciorului.

articulatia piciorului

Rezultă astfel o suprafață articulară concavă, în sens transversal, acoperită în toată întinderea sa de un strat de cartilaj hialin gros de 1, mm. În scoabă pătrunde trohleea talusului, care dă articulației o mai mare soliditate.

Față articulară inferioară a tibiei Facies articularis inferior tibiae este dreptunghiulară și prezintă o concavitate sagitală, care descrie un arc de circa 80° și o convexitate transversală ușoară, cu o creasta antero-posterioară cu vârful rotunjit.

Articulația talocrurală

Față articulară a maleolei mediale a tibiei Facies articularis malleoli medialis tibiae se află în continuitate cu față articulară inferioară a tibiei și formează cu ea un unghi obtuz deschis în jos și lateral; ea este convexă și triunghiulară. Față articulară a maleolei laterale a fibulei Facies articularis malleoli lateralis fibulae este convexă și triunghiulară.

articulatia piciorului

Fața superioară a trohleei talusului mai largă în partea anterioară decât în cea posterioară, descrie un arc de circa ° și are forma unui scripete convex în sens antero-posterior și ușor concav în sens transversal, mai mult lung decât lat. Tratamentul articulației genunchiului fabella acestui scripete sunt următoarele: două povârnișuri inegale cel mai mare fiind cel lateralun șanț antero-posterior și două margini, dintre care cea laterală este mai înaltă.

articulatia piciorului

Fața superioară a trohleei talusului se articulează cu fața articulară inferioară a tibiei. Fața maleolară laterală a talusului se articulează cu fața articulară a maleolei laterale a fibulei.

Instabilitatea ligamentelor gleznei

Ea este concavă și triunghiulară, cu vârful în jos și baza în sus, articulatia piciorului se continuă cu procesul lateral al talusului curbat spre exterior. Fața maleolară medială a talusului este ușor excavată și are forma unei virgule culcate, care are capul înainte și coada înapoi. Ea se articulează cu față articulară a articulatia piciorului mediale a tibiei. Stratul fibros articulatia piciorului capsulei articulare este un manșon fibros, care se inseră la articulatia piciorului cartilajului articular al suprafețelor articulare; el se prinde în sus pe oasele gambei, lăsând extraarticular în afară articulației cele două maleole, iar în jos pe talus, la nivelul cartilajului hialin.

articulatia piciorului

Capsula articulară este subțire și foarte strânsă pe laturi; ea este mult mai laxă și mai subțire, dar rezistentă, în partea anterioară și posterioară. De capsulă aderă intim tendoanele mușchilor extensori, care o feresc de a fi prinsă între oase în timpul mișcărilor.

Sinoviala stratul intern al capsulei articulare căptușește la interior fața profundă a stratului fibros, apoi se reflectă la nivelul de inserție al acestuia, și se termina la limita cartilajului hialin. Formează între tibie și fibulă două funduri de sac: unul anterior și altul posterior, și uneori un diverticul în partea superioară, între oasele gambei, pentru sindesmoza tibiofibulară.

Acest ligament radiază de la maleola laterală a fibulei la oasele tarsiene învecinate, talus și calcaneu, și este constituit din fibre grupate în trei fascicule distincte, denumite în raport cu situația lor: fasciculul anterior sau ligamentul talofibular anterior, fasciculul mijlociu sau ligamentul articulatia piciorului, fasciculul posterior sau ligamentul talofibular posterior. Fasciculul anterior sau ligamentul talofibular anterior Ligamentum talofibulare anteriusnumit și ligamentul peroneoastragalian anterior sau "ligament entorsei gleznei", este scurt și lat și se află pe fața laterală a articulației talocrurale.

Articulația talocalcaneonaviculară

Are originea pe marginea anterioară a maleolei laterale a articulatia piciorului, de aici se îndreaptă în jos, înainte și medial și se termină pe fața laterală a colului talusului, înaintea feței maleolare laterale a talusului. În entorsele laterale a gleznei prin flexia plantară ligamentul talofibular anterior este primul lezat și este dureros la presiune.

articulatia piciorului

Fasciculul posterior sau ligamentul talofibular posterior Ligamentum talofibulare posteriusnumit și ligamentul peroneoastragalian posterior, este gros și foarte rezistent și se află pe fața posterioară a articulației talocrurale. El se inseră în fosa maleolei laterale a fibulei; de aici se îndreaptă orizontal înapoi și medial, terminându-se pe tuberculul lateral al procesului posterior al talusului.

Anatomia piciorului

Acest ligament, acoperit de tendoanele mușchilor peronieri, este situat profund, pare îngropat în grosimea capsulei articulare și dă impresia că ar fi intraarticular, dar nu este.

În fractura procesului posterior al talusului are loc avulsia tubercului lateral prin ligamentul talofibular posterior.

Fasciculul mijlociu sau ligamentul calcaneofibular Ligamentum calcaneofibularenumit și ligamentul peroneocalcanean, este un cordon lung aflat pe fața laterală a articulației talocrurale.

Articulația gleznei este o structură foarte stabilă, cunoscută sub numele de morteză, care permite mobilitatea piciorului în sus și în jos. Partea din spate a piciorului este alcătuită de Talus și Calcaneu. Talusul se articulează cu Calcaneul prin articulația subtalară, care permite piciorului să se balanseze dintr-o parte în alta. Partea mijlocie a piciorului este alcătuită dintr-un grup de 5 oase: Navicularul, Cuboidul si 3 oase cuneiforme, numite oasele tarsiene anterioare. Oasele tarsiene posterioare Astragalul si Calcaneulformeaza cu oasele Navicular si Cuboid articulația mediotarsiană numită și articulatia Chopart.

El se inseră pe vârful maleolei laterale a fibulei, de aici se îndreaptă oblic în jos și înapoi, terminându-se pe fața laterală a calcaneului. Ligamentul calcaneofibular acoperă ligamentul talocalcanean lateral și este încrucișat pe fața sa superficială de tendoanelor articulatia piciorului peronier scurt Musculus peroneus brevis și peronier lung Musculus peroneus longusparticipând de altfel la formarea culiselor acestor tendoane.

Ligamentul calcaneofibular este cel mai puternic ligament lateral al articulației talocrurale și primul lezat în entorsele laterale prin flexia dorsală a gleznei.

  • Tratamentul articulațiilor umărului și cotului
  • Ce unguent tratează osteocondroza cervicală
  • Articulația talocalcaneonaviculară - Wikipedia
  • Suprafața articulară a talusului[ modificare modificare sursă ] Suprafața articulară a talusului, este sferoidă și împărțită în 4 fețișoare articulare separate prin proeminențe netede, una pe capul talusului fața articulară naviculară și celelalte trei pe fața inferioară a talusului fața articulară a ligamentului calcaneonavicular plantar, fața articulară calcaneană anterioară și fața articulară calcaneană mijlocie.
  • Stânga dureri picioarelor atunci când se odihnește, v-a rog frumos
  • Simptomele durerii gleznei şi a piciorului Durerea poate fi simțită de la degetele picioarelor până la călcâie sau în articulația gleznei.
  • Tratamentul inflamației tratamentului articulației degetului
  • Так начал обретать форму второй план.

Anatomia omului. Volumul I — Aparatul locomotor.

Terapia Cauze Cauza instabilității, mai ales la nivelul articulației gleznei superioare, poate fi slăbiciunea ligamentelor din cauze congenitale sau dobândite, cu sau fără implicarea altor structuri de stabilizare cum sunt capsula articulației, cartilajul articular, meniscurile, structuri musculare. Ligamentele articulației gleznei pot suferi hiperextensia sau chiar ruperea în momentul răsucirii piciorului, cu sau fără aplicare de forță externă.

Ediția a XI-a, revizuită integral de prof. Ion Albu.

Iagnov, E. Repciuc, I. Aparatul locomotor. Editura Medicală. Volumul I. Publisher: Churchill Livingstone,

În primul rând, pentru a asigura o mişcare uşoară, cu un minim de fricţiune, muşchii sunt îmbrăcaţi într-o structură asemănătoare pielii care poartă numele de fascie. Terminaţiile muşchilor sunt conectate de tendoane care la rândul lor sunt ataşate de oase. Celulele musculare au abilitatea de a se regenera şi sunt în general foarte elastice, pe când celulele tendoanelor se regenerează greu şi sunt mai puţin elastice. Astfel, pentru a reduce articulatia piciorului din tendoane, este necesar ca musculatura să fie puternică şi flexibilă. Cel mai mare os din talpa piciorului este calcaneul, unul dintre oasele care formează călcâiul şi cel care susţine mare parte din greutate.

Utilpublicații