Revărsare în articulația gleznei cum se tratează

Prezintă un corp şi două epifize. Epifiza superioară este reprezentată de capul fibulei caput fibulae care prezintă o feţişoară articulară facies articularis capitis fibulae pentru tibie.

Capul se prelungeşte superior cu un vârf apex capitis fibulae sau procesul stiloidian pe care se inseră muşchiul biceps femural şi ligamentul colateral fibular al articulaţiei genunchiului. Capul este legat de corp printr-un gât, înconjurat lateral de nervul peronier fibular comun Corpul corpus fibulae este prismatic triunghiular.

Prezintă trei feţe şi trei margini. Faţa laterală facies lateralis este convexă superior şi sub forma unui şanţ longitudinal în partea sa mijlocie.

Pe ea se inseră cei doi muşchi peronieri: lung şi scurt. Această faţă este împărţită în partea inferioară printr-o creastă oblică postero-inferior în două segmente: unul anterior triunghiular şi subcutanat şi altul posterior, prin care alunecă tendoanele peronierilor.

Faţa medială facies medialis prezintă o creastă longitudinală numită creasta medială crista medialis pe care se inseră membrana interosoasă. Anterior crestei se inseră extensorul revărsare în articulația gleznei cum se tratează al degetelor şi al treilea peronier anterioriar posterior crestei, faţa medială prezintă un şanţ în cele două treimi superioare, unde se inseră muşchiul tibial posterior.

2 comments

Faţa posterioară facies posterior este vizibilă numai în porţiunea superioară a corpului, deoarece în porţiunea inferioară se confundă cu faţa medială, în partea superioară se inseră solearul, iar inferior flexorul lung al halucelui.

Pe această faţă se găseşte gaura nutritivă a osului. Marginea anterioară margo anterior este mai pronunţată în partea mijlocie şi se continuă inferior cu marginea anterioară a maleolei.

Marginea laterală margo lateralis este mai ascuţită în două treimi anterioare.

Încărcat de

Marginea medială margo medialis este puternic pronunţată în porţiunea mijlocie a diafizei. Epifiza inferioară este formată de o proeminenţă turtită latero-medial, vizibilă sub piele, numită maleola laterală malleolus lateraliscare coboară mai mult decât maleola medială.

Maleola revărsare în articulația gleznei cum se tratează, sau peronieră, prezintă: - o bază ce se confundă cu osul; - un vârf care prezintă un şanţ în care se inseră fasciculul peroneo- calcanean al ligamentului colateral lateral al articulaţiei talo-crurale; 8 - faţa laterală a maleolei care prezintă două segmente separate printr-o creastă oblică.

Segmentul anterior, convex şi neted, priveşte lateral şi este acoperit de piele. Segmentul posterior este sub forma unui şant în care alunecă tendoanele peronierilor.

Structură: peroneul este format dintr-o teacă de ţesut osos compact care înconjoară un canal medular îngust. Extremităţile sunt spongioase şi acoperite cu ţesut osos compact. Explorare manuală: se palpează capul fibulei, dispus lateral de tuberculul lui Gerdy. Sub acest reper osos, la nivelul colului fibular trece nervul fibular comun sau nervul peronier comun.

Diafiza fibulară nu este accesibilă, ea fiind acoperită de muşchii peronieri, în schimb din epifiza distală putem palpa atât maleola laterală, cât şi o suprafaţă netedă, triunghiulară, subcutanată, dispusă cu vârful proximal. Maleola laterală este ascuţită, alungită, vârful ei fiind situat cu trei centimetri inferior liniei articulare talo-crurale şi cu un centimetru sub maleola tibiei. Tibia este un os lung, pereche şi asimetric, cu direcţie verticală, situat la partea medială a gambei.

Formează cu femurul un unghi deschis lateral. Tibia are un corp şi două epifize. Epifiza superioară este o masă voluminoasă, alungită în sens transversal, fiind constituită din doi condili: condilul medial condylus medialis şi condilul lateral condylus lateralis.

Glezna: structura, funcția și rănirea - Manșetă

Condilii prezintă o faţă superioară comună şi o circumferinţă. Faţa superioară sau platoul tibial prezintă: 1. Suprafaţa medială este ovală şi mai adâncită, iar suprafaţa laterală este mai lărgită şi concavă în sens transversal şi aproape plană antero-posterior. Ea este formată din doi tuberculi: tuberculul intercondilar medial tuberculum intercondylare mediale şi tuberculul intercondilar lateral tuberculum intercondylare laterale între care se găseşte o mică incizură.

Anterior şi posterior faţă de eminenţa intercondilară se află două suprafeţe neregulate şi rugoase numite suprafaţa prespinală, sau aria intercondilară anterioară area intercondylaris anteriorpe care se inseră ligamentul încrucişat anterior, şi suprafaţa retrospinală, sau aria intercondilară posterioară area intercondylaris posteriorpe care se inseră ligamentul încrucişat posterior al articulaţiei genunchiului.

Circumferinţa sau marginea infraglenoidală are o înălţime de doi centimetri. Este întreruptă posterior de aria intercondilară posterioară. Pe porţiunea postero-laterală a circumferinţei se află o feţişoară articulară plană, rotunjită, privind postero-infero şi lateral facies articularis fibularis pentru 9 capul fibulei.

În partea antero-laterală a circumferinţei se află o proeminenţă, tuberculul lui Gerdy, de la care pleacă o creastă osoasă oblică antero-inferior până la marginea laterală a tuberozităţii tibiei tuberculul lui Gerdy aflându-se la mijlocul distanţei dintre tuberozitatea tibiei şi faţeta articulară pentru capul fibulei.

Pe tubercul şi pe creasta se inseră muşchii tibial anterior şi tensor al fasciei lata. Postero-medial, pe circumferinţă, se află amprenta de inserţie a tendonului direct al muşchiului semimembranos, iar anterior acesteia, se artrita reumatoidă artroza genunchiului un şanţ transversal în care alunecă tendonul reflectat al aceluiaşi muşchi.

Glezna: structura, funcția și rănirea - Cot

Pe porţiunea anterioară a circumferinţei se găseşte o suprafaţă triunghiulară, limitată de bifurcarea marginii anterioare a corpului; în această suprafaţă se găseşte tuberozitatea tibiei tuberozitas tibial care dă inserţie ligamentului patelar.

Corpul corpus tibial are aspectul literei S, este prismatic triunghiular si prezintă trei feţe şi trei margini. Faţa medială facies medialis este plană, se poate palpa sub piele, nefiind acoperită de muşchi. În partea superioară se inseră o formaţiune fibroasă numită labă de gâsca, formată din tendoanele muşchilor croitor, gracilis şi semitendinos. Faţa laterală facies lateralis este evidentă numai în porţiunea superioară, unde prezintă un şanţ longitudinal în care se inseră muşchiul tibial anterior.

De obicei, apar spontan la adulti cu varste intre 20 si 50 de ani, preponderent la femei raportul femei-barbati este de In general, cauza aparitiei chisturilor sinoviale nu este cunoscuta.

În porţiunea inferioară îşi schimbă orientarea, devenind anterioară. Faţa posterioară facies posterior prezintă în porţiunea superioară o linie oblică orientată infero-medial, numită linia solearului sau linia oblică a tibiei, pe a cărui interstiţiu se inseră muşchiul solear.

Pe buza superioară şi superior liniei se inseră muşchiul popliteu, iar pe buza inferioară şi inferior liniei se inseră muşchii flexor lung al degetelor şi tibial posterior. Aici se găseşte gaura nutritivă a osului.

Marginea anterioară margo anterior este foarte ascuţită si de aceea mai poartă numele de creasta tibiei. Are forma literei S, este proeminentă sub piele şi este palpabilă pe toată lungimea ei.

Superior se bifurcă şi cuprinde tuberozitatea tibiei de pe epifiza superioară. Inferior se termină pe maleola inferioară a osului. Marginea medială margo medialis este ştearsă în partea superioară, fiind pronunţată numai în porţiunea inferioară.

Marginea interosoasă margo interosea sau laterală, dă inserţie membranei interosoase. Ea se bifurcă pe epifiza inferioară, delimitând remediu kurpatov pentru dureri de cap și osteochondroză fibulară. Epifiza inferioară este mai puţin dezvoltată ca cea superioară. Ea are o formă neregulat cuboidală şi prezintă următoarele elemente: o faţă superioară, ce se confundă cu corpul osului; o faţă articulară inferioară facies articularis inferiorde formă patrulateră, concavă antero-posterior şi mai largă lateral decât medial.

Pe această faţă se găseşte o creastă antero-posterioară care o împarte în două feţişoare; atât creasta cât şi feţişoarele corespund trohleei talusului, cu care se articulează; o faţă anterioară care continuă faţa laterală a corpului şi este uşor convexă şi netedă, pe ea alunecând tendoanele extensorilor; o faţă posterioară, convexă, care prezintă o depresiune prin care 10 alunecă tendonul muşchiului flexorului lung al halucelui; o faţă laterală ce prezintă scobitura fibulară incisura fibularislimitată între cele două ramuri de bifurcaţie ale marginii laterale a tibiei, scobitura ce se articulează cu fibula; o faţă medială ce se prelungeşte cu un proces puternic numit maleola medială malleolus tratamentul articulației spinale sub piele.

Maleola medială sau tibială prezintă o faţă articulară sau laterală facies articularis malleoli de formă triunghiulară, baza anterior pentru talus si o faţă medială subcutanată.

Tipuri de umflături

Marginea posterioară prezintă şanţul maleolar sulcus malleolariscare uneori poate fi dublu, pe unde trec tendoanele muşchilor flexor lung al degetelor şi tibial posterior. Marginea anterioară este groasă, rugoasă şi dă inserţie stratului superficial al ligamentului lateral medial al articulaţiei talo-crurale.

Stimularea electrică a structurilor afectate în organism etc.

Vârful maleolei este împărţit de un şanţ în doi tuberculi, anterior mai proeminent decât cel posterior. Pe vârf se inseră fasciculele superficial şi profund ale ligamentului lateral medial al articulaţiei talo-crurale.

Structură: canalul medular este situat în porţiunea mijlocie a diafizei. Traveele ţesutului osos prezintă la unirea treimii mijlocii cu cea inferioară o direcţie spiralată care întăresc statica tibiei.

Extremităţile sunt constituite dintr- o masă de ţesut osos spongios, acoperită de o lamă subţire de ţesut compact. La nivelul extremităţii superioare, traveele principale sunt, pe părţile laterale, perpendiculare pe suprafeţele articulare, în timp ce în centru ele se încrucişează în arcade cu deschiderea inferior.

Dureri de spate între omoplați nu este o boala — este doar un simptom destul de slăbiciune, oboseala, uneori — greață și lipsa poftei de mâncare. Toggle navigation MENU Posted by Netvoya Revărsat în cavitatea tratamentului articulației genunchiului Pericardita se caracterizează prin exudate serofibrinoase în cavitatea pericardică a căror vindecare duce la apariția de aderențe fibroase. Leziunile renale sunt reprezentate de glomerulonefrită difuză acută.

Explorare manuală: distal de interliniul articular care trece prin vârful patelei se palpează condilii tibiali. Tuberozitatea anterioară a tibiei se găseşte pe linia mediană a gambei, la cm sub vârful patelei, iar tuberculul lui Gerdy îl găsim pe epifiza tibială proximală la un centimetru deasupra mijlocului unei linii dusă de la capul fibulei la tuberozitatea anterioară a tibiei.

Marginea anterioară creasta osoasă a diafizei tibiale se poate palpa pe toată lungimea ei de la tuberozitatea tibială până la nivelul epifizei distale.

Hidrartroză - Wikipedia

O parte din epifiza distală tibială, şi anume maleola tibială, se găseşte sub piele, fiind mai voluminoasă şi mai rotunjită, dar mai proximal situată decât maleola fibulară. Articulaţii tibiofibulare Oasele gambei sunt unite prin epifizele lor: cele superioare, printr-o articulaţie sinovială, cele inferioare printr-o sindesmoză. Între diafizele celor două oase se găseşte un spaţiu ocupat de membrana interosoasă crurală.

Suprafeţele articulare: de partea tibiei există o feţişoară rotundă, plană situată pe partea superioară a condilului lateral. Fibula prezintă pe epifiza ei proximală o suprafaţă asemănătoare. Cele două suprafeţe articulare sunt acoperite de un cartilaj hialin formând o revărsare în articulația gleznei cum se tratează plană. Capsula articulară este formată dintr-un strat fibros extern şi altul intern sinovial.

Ea se inseră pe marginile suprafeţelor articulare. Ligamentele care întăresc capsula sunt: Ligamentul anterior al capului fibulei este foarte rezistent având o direcţie oproape orizontală, întins de la condilul lateral al tibiei la partea anterioară a capului fibulei.

Ligamentul posterior al capului fibulei este mai puţin rezistent având o direcţie oblică fiind orientat spre partea posterioară a capului fibulei.

Este acoperit de tendonul muşchiului popliteu. Sinoviala tapetează suprafaţa interioară a capsulei fiind independentă.

Sindesmoza tibiofibulară Pe tibie se găseşte incizura fibulară, o faţă triunghiulară, uşor concavă. Pe fibulă, pe faţa mediană a maleolei laterale se află o faţă plană, uşor concavă.

Suprafeţele articulare sunt acoperite cu un strat fin de periost. Mijloacele de unire sunt: Ligamentul tibiofibular anterior ce are aspectul unei panglici fibroase orientate oblic de la marginea anterioară a tibiei la margine a maleolei fibulare. Ligamentul tibiofibular posterior se inseră pe marginea posterioară a tibiei şi pe partea posterioară a maleolei fibulare. Ligamentul interosos se continuă cu membrana interosoasă crurală, fiind format din fascicule scurte puternice care trec între feţele învecinate ale tibiei şi fibulei.

Membrana interosoasă crurală este o formaţiune fibroasă, rezistentă care închide spaţiul dintre tibie şi fibulă şi desparte muşchii anteriori ai gambei de cei posteriori.

Tarsul reprezintă segmentul posterior al scheletului piciorului. Este omologul carpului însă cele şapte oase ale tarsului sunt mai mari şi mai puternice, datorită rolului pe care îl au în preluarea şi distribuirea greutăţii corpului, în poziţie verticală.

Tarsul este alcătuit din 7 oase tarsiene dispuse pe 2 rânduri: a.